3 obiceiuri mentale care îți afectează inteligența, conform unui psiholog
Mulți oameni nu își dau seama că aceste obiceiuri cotidiene lucrează împotriva capacității lor de strălucire intelectuală. Iată cum ar putea submina inteligența ta, potrivit forbes.com.
👉 Contextul actual al stimulării cognitive și efectele asupra creierului
Trăim într-o eră poate cea mai stimulativă din punct de vedere cognitiv din istoria umană. Mai multe informații sunt disponibile într-o singură după-amiază decât majoritatea oamenilor au întâlnit în întreaga viață acum un secol. Cu toate acestea, plângerile legate de memorie slabă, dificultăți de concentrare și oboseală mentală nu au fost niciodată mai comune. Explicația, se pare, poate fi mai puțin legată de ceea ce consumăm și mai mult de modul în care creierele noastre sunt antrenate de obiceiurile care însoțesc acel consum. Un corp crescând de cercetări în psihologia cognitivă și neuroștiințe sugerează că anumite tipare mentale de zi cu zi, care par complet obișnuite, chiar productive, ar putea eroda exact capacitățile de care depindem cel mai mult. Iată trei dintre cele mai bine documentate.
👉 Efectele multitasking-ului asupra performanțelor cognitive
Există o credință persistentă și flatantă că multitasking-ul este un semn al unei minți ascuțite și eficiente. Cercetările sugerează altceva, și destul de decisiv. Mai întâi, este util să înțelegem ce se întâmplă cu adevărat atunci când „multitask-uim”. Creierul nu procesează două sarcini provocatoare simultan. El comută rapid între ele, iar fiecare comutare implică un cost al atenției. Sarcina pe care tocmai ai lăsat-o persistă în fundalul tău cognitiv, concurând cu ceea ce încerci să te concentrezi acum. Rezultatul este o formă de zgomot mental permanent.
Într-un studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii de la Stanford au sintetizat mai bine de un deceniu de dovezi privind multitasking-ul media și performanța cognitivă. Concluzia lor a fost surprinzătoare: persoanele care practică intens multitasking-ul media arată constant o performanță mai slabă în multiple domenii cognitive, inclusiv memorie de lucru și atenție susținută. Niciunul dintre studiile publicate în revizuirea lor nu a găsit o relație pozitivă semnificativă între multitasking-ul intens și capacitatea de memorie de lucru.
👉 Impactul consumului pasiv de informații asupra evaluării critice
Există o linie de cercetare care sugerează că obiceiurile de consum pasiv pot diminua capacitatea noastră de a evalua critic informațiile. O revizuire din 2023 publicată în Frontiers in Cognition a examinat impactul tehnologiei digitale și al rețelelor sociale asupra unor funcții esențiale precum atenția, memoria și gândirea critică. Studiile au arătat că expunerea la conținuturi curate algoritmic este asociată cu o capacitate redusă de a evalua critic informațiile și cu un proces decizional afectat.
Mecanismul important de înțeles aici este externalizarea cognitivă: tendința de a delega munca mentală unor unelte sau sisteme externe. Unele grade de externalizare sunt adaptive și inevitabile. Dar cercetările privind dependența obiceiurilor de recuperare digitală sugerează că, atunci când externalizarea devine norma, capacitatea creierului de reținere a informației și raționare independentă se poate diminua în timp.
Poate fi tentant să alegi cea mai ușoară cale pentru a înțelege ceva. O sinteză mai scurtă, o explicație mai clară sau un răspuns generat de AI par preferabile față de a lucra prin problemă singur. Însă, decenii de cercetări în domeniul învățării sugerează că această preferință pentru ușurință ar putea submina calitatea gândirii noastre. Robert Bjork, un psiholog cognitiv de la UCLA, a dedicat cariera sa studiului „dificultăților dorite” — constatarea contraintuitivă conform căreia condițiile care fac învățarea să pară mai greu la momentul respectiv tind să producă cunoștințe semnificativ mai puternice și mai durabile.
Atunci când alegem constant calea cu cea mai mică rezistență cognitivă, îi neprivăm pe creier de fricțiunea de care are nevoie pentru a-și construi capacitățile durabile. Versiunea zilnică a acestui lucru este mai accesibilă decât s-ar putea crede; poate însemna citirea unei cărți care provoacă mai degrabă decât consolidează, afundându-te într-o problemă pentru câteva minute înainte de a apela la un motor de căutare sau angajându-te serios cu o perspectivă cu care inițial nu ești de acord.
Merită subliniat că aceste obiceiuri nu sunt semne ale unei daune ireversibile. Creierul este plastic, iar tiparele care au fost învățate pot fi dezvățate. Ceea ce dovezile sugerează este că inteligența nu este o cantitate fixă menținută pasiv. Este ceva activ modelat de calitatea atenției pe care o practicăm în fiecare zi — de modul în care lucrăm cu natura învățării cerebrale, și nu împotriva acesteia.
