Creștere alarmantă a locuințelor nelocuite în România
Potrivit unei analize realizate de Storia, ultimele date ale recensământului indică o expansiune notabilă a fondului locativ nelocuit în România. Deși numărul total de locuințe a crescut cu 13,7% în ultimul deceniu, locuințele neocupate s-au majorat cu 76,4%, atingând cifra de peste 2,5 milioane, din care peste 218.000 se află la București și 62.000 în județul Iași.
👉 Distribuția locuințelor nelocuite în mediul urban
În mediul urban, județele Constanța, Brașov și Timiș numără fiecare peste 50.000 de locuințe nelocuite. Această tendință reflectă o problemă în întreaga piață imobiliară, mai ales în contextul așteptărilor de scădere a numărului de locuințe noi care vor fi livrate, din cauza diminuării autorizațiilor de construcție. Monica Dudău, head of marketing real estate Europe la OLX Group, subliniază importanța cunoașterii acestor date: „valorificarea locuințelor nelocuite ar putea contribui la îmbunătățirea accesibilității locuirii prin creșterea ofertei de locuințe disponibile pentru vânzare și închiriere”.
Recensământul definește o locuință ca fiind ocupată dacă există cel puțin o persoană care locuiește acolo neîntrerupt de minimum 12 luni. Aceasta duce la o perspectivă mai fidelă asupra realității locative, dar este important de menționat că statutul locuinței poate fi influențat de declarațiile proprietarilor.
👉 Situația locuințelor neocupate în județul Buzău și factorii agravanți
În județul Buzău, 53.426 de locuințe sunt neocupate, plasându-l pe locul doi în clasamentul din Regiunea Sud-Est, după Constanța. Această situație contrastează cu prețurile ridicate pe care trebuie să le plătească buzoienii pentru a achiziționa un apartament, arată analizele recente. De asemenea, Iași a înregistrat cea mai semnificativă creștere a locuințelor nelocuite, cu peste 127.000 de unități goale, reprezentând o pondere de 31,3% din fondul locativ.
Desigur, problematica locuințelor nelocuite este agravată de migrația externă și internă, precum și de decesele proprietarilor. „Este esențial să înțelegem cauzele acestui fenomen, care s-a accentuat în ultimii zece ani”, adaugă Dudău, sugerând o abordare proactivă din partea autorităților.