Dificultăți în continuarea proiectelor de pe autostrada A7 și crisis de finanțare în infrastructură

Construcția autostrăzii A7, cunoscută ca „coloana vertebrală a Moldovei”, se confruntă cu probleme majore, cauzate de măsurile de austeritate adoptate de guvern după preluarea mandatului de către actualul cabinet. Aceste decizii au dus la oprirea temporară sau încetinirea lucrărilor pe mai multe șantiere, afectând atât companii private, cât și proiecte guvernamentale.

Una dintre cele mai afectate firme este UMB, condusă de Dorinel Umbrarescu, cunoscută pentru realizarea unor porțiuni importante de autostradă în regiune. Potrivit surselor, compania a fost nevoită să-și trimită angajații în concediu forțat, din cauza întârzierilor la plăți. Este momentul în care lucrările pe autostrada A7 par să fie în impas, iar oficialii CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) citesază că toate proiectele sunt actualmente finanțate din sursele inițiale stabilite.

Conform unor note ale CNAIR citate de opiniabuzau.ro, se are în vedere finalizarea tronsonului Ploiești-Pașcani până la sfârșitul anului curent, însă oficialii de la Asociația Pro Infrastructura (API) susțin că termenul real de finalizare se extinde până în primăvara anului 2026. Recent, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a promis o întârziere și mai mare, menționând că finalizarea ar putea avea loc abia în august 2026.

Criza financiară cu impact asupra proiectelor majore este tot mai riscantă, avertizează API, care notează că în următoarele săptămâni fondurile disponibile pentru șantierele de autostrăzi s-ar putea epuiza complet. Aceasta ar putea duce la suspendarea totală a lucrărilor, cu efecte în lanț asupra contractelor semnate. Experții subliniază că, în 2024, situația a fost gestionată prin alocarea unor fonduri suplimentare, dar acum contextul politic schimbă această abordare.

Potrivit sursei, dacă Ministerul Transporturilor nu primește urgent între 4 și 5 miliarde de lei printr-o rectificare bugetară, riscă să apară blocaje grave. În trecut, în septembrie 2024, s-au găsit fonduri suplimentare pentru că presiunea politică de moment a fost mai mare, însă acum, când bugetul este mai fragil, pericolul de blocaj este mai evident.

Asociația Pro Infrastructura atrage atenția că, deși plățile către marii antreprenori precum UMB s-au efectuat rapid în ultimele luni, totalul facturilor restante este de aproximativ 1,1 miliarde lei. Deși firmele au primit anterior plăți înainte de termen, lipsa de fonduri continue riscă să încetinească sau chiar să oprească complet proiectele de infrastructură.

Un alt punct de îngrijorare îl reprezintă supracontractarea programului rutier. România are în derulare sau pregătire proiecte în valoare de peste 25 de miliarde de euro, dintr-un fond alocat de 5,5 miliarde de euro până în 2028. Dacă actuala gaură de buget nu va fi umplută, acest surplus riscă să transforme prioritizarea proiectelor într-un proces de criză, condus politic și lipsit de transparență.

Potrivit unor cercetări citate de API, fondurile se vor epuiza în anii următori, dacă nu se vor face rectificări bugetare consistente, și exclud proiecte importante, precum autostrada Pascani-Suceava sau A8 Iași-Ungheni, de pe lista prioritară. Citând opinia oficială, organizația avertizează că situația actuală este asemănătoare celei din septembrie 2024, când a fost necesară intervenția rapidă pentru prevenirea riscului de oprire a peste 25 de miliarde de euro în proiecte.

Potrivit opiniabuzau.ro, autoritățile trebuie să ia decizii clare și transparente pentru a evita o criză în infrastructură, în condițiile în care bugetul pentru proiectele majore a fost deja grav afectat de constrângeri financiare și de supracontractare, iar resursele sunt tot mai limitate.